[BRUK] De ce vorbeste toata lumea despre [a:rpia:r]?

Am recunoscut de multe ori ca imi este mai lejer sa redactez un articol sau un interviu in limba engleza. Am cumva vaga impresie ca in “limba globala” poti sa te exprimi mai usor, dar in acelasi timp, nu te poti face tot timpul inteles. Discutam cu colegii de la Badass despre ce ii atrage pe cei din publicul care merge la toate evenimentele de muzica electronica de la noi din tara. Vorbind strict de festivalurile la care pun DJi romani, evident ca numele [a:rpia:r] a fost prima nominalizare. Acum, eu una nu cred ca stiu pe cineva care sa nu ii asculte sau sa nu aleaga sa mearga la diverse evenimente doar pentru ei. Pe de-o parte, dar pe alta parte, uneori parca obosesc sa aud ca unii aleg sa mearga doar pentru asta. Nu e nimic negativ, ba dimpotriva. Ma bucur sa vad ca dupa atatia ani de cand s-au lansat, acesti trei crai ai celebrului curent ro-minimal sunt inca venerati. Ce nu ma bucura atat de tare este faptul ca am auzit de multe ori comparatii de tip: nimeni nu o face ca ei, deci nu sunt buni / ah, cutarescu a pus nu stiu cum, ca incearca sa copieze arpiar. Si nici asta nu m-ar deranja daca nu as auzi treaba asta ca un atac asupra unor artisti care sunt cu adevarat buni (pe stilul lor, in felul lor). Ce-i drept, am vazut sau mai bine zis am auzit, multi DJi si producatori tineri care nu fac decat sa incerce excesiv sa devina ca Raresh, Rhadoo sau Pedro. Cred ca si eu am devenit putin confuza, dar am vrut sa incerc sa inteleg care e treaba cu dependenta asta de trio si daca nu cumva, oamenii nu stiu sa ii aprecieze de fapt pentru ceea ce au facut cu adevarat pentru scena de aici si nu numai. Inca nu am inteles in totalitate contextul, dar cred ca am inteles baza. Mi-am dat ca challenge sa dig deeper si sa fac un research mai amplu pe acest subiect, iar poate in cativa ani o sa am ocazia sa structurez o intreaga analiza, dar hai sa vedem pe scurt ce si cum.

 

Cred ca eram in ultimul an de liceu cand am vazut video-ul asta. Nu imi amintesc exact. Pe atunci ascultam mult Richie Hawtin, Agoria, Jeff Mills. Stiu, super ciudata combinatia. Mersesem la primul meu Sunwaves, dar nu m-a dat pe spate. Nu stiu de ce. Probabil ca nu percepeam scena de aici cum o fac acum. In fine, fast-forward cativa ani mai tarziu, cand pasiunea pentru scris s-a aprins, am inceput sa ma documentez si sa incerc sa aflu mai multe despre acesti Rhadoo, Raresh si Pedro. Ce-i drept, nu simt nici acum ca stiu suficiente, dar cumva nici nu imi doresc. Misterul este una dintre caracteristicile care cred ca i-a ajutat sa reziste atat de mult. Muzica vorbeste pentru ei, intr-adevar, dar sunt atat de diferiti, de misteriosi si de greu de citit, incat muzica este singurul mod prin care publicul poate sa ii citeasca de multe ori.

Mi-am amintit de video-ul de la DC si de calatoria lor nebuna. Au fost primii, in opinia mea si nu numai (cred), care au deschis portile in scena locala. Pai, de ce? Pai, pentru ca atunci cand a aterizat Pedro in Ibiza – 2002 daca nu ma insel – urmat de Rhadoo, cei doi artisti s-au sincronizat perfect cu cerintele publicului de atunci. Ei cautau o directie muzicala, publicul cauta ceva nou. Odata cu aparitia lui Raresh, cele trei entitati au reusit sa combine influentele pe care le aveau din house si techno cu acest touch de minimal si astfel, usor usor au inceput ascensiunea in intreaga Europa si apoi la nivel global. Toti DJii, cel putin aceia din tarile vecine, isi doreau la un moment dat sa preia aceasta directie muzicala: ro-minimalul a venit ca un val pentru toti, fiind sustinut de orele indelungate de petrecere. After-party-ul a ajutat si el la concretizarea curentului [a:rpia:r], asta pentru ca in ciuda faptului ca totul a pornit cu petreceri mici organizate in diverse locatii total nepotrivite si neatractive, Sunwaves a reprezentat o poarta de deschidere si mai larga pentru cei trei artisti. Main artists si motivul pentru care multa lume din afara dorea sa fie prezenta pe malul marii de la noi, stilul specific de ritmuri accentuate si puternice ce persistau ore indelungate: inca un sut in fund, inca un pas inainte.

Au continuat sa creasca si sa deschida porti pentru si mai multi artisti. Infiintarea label-ului [a:rpia:r] a insemnat un pas si mai important pentru artistii care au venit din spate. Alaturi de ei insa s-a aflat si Cezar, unul dintre cei mai buni producatori de muzica electronica din Romania. Impreuna, au reusit sa ofere publicului din intreaga lume o doza de petreceri in stilul specific tarii noastre: muzica buna si ore nesfarsite de dans. Spunea cineva ca spre deosebire de alte tari, noi nu avem radacini foarte puternice care sa ne lege de muzica electronica. Asa e, caci noi ne tragem din folclor, suntem renumiti pentru influentele turcesti care au dat nastere unor curente muzicale concentrate pe ritmuri orientale. In acelasi timp, au mai fost cativa DJi precum Raoul sau Dj Vasile fara de care muzica electronica nu ar fi persistat si nu ar fi luat amploare in Bucuresti sau in intreaga tara.

Deci, de ce vorbeste toata lumea despre [a:rpia:r]?

Intre timp, Pedro se axeaza pe proiecte care sa hraneasca alter ego-ul pasionat de muzica electronica. Daca ii dai un pian, te asezi pe scaun si il asculti timp de doar 5 minute, o sa ti se zbarleasca pielea si nu o sa intelegi nimic din viata ta. Rhadoo continua sa cucereasca multimi in intreaga lume, prin prezenta lui foarte serioasa si impunatoare, usor recognoscibila chiar si printr-un set. Raresh este pentru mine inca acel new kid, mereu zambitor, mereu pus de dans si parca legat constant la un generator de energie. Iar impreuna? Pai, ce as recomanda eu acelor fani infocati este sa faca o mini escapada la Barcelona vara asta si sa guste putin din show-ul lor la Off Week, intr-un oras care este asemenea lor: misterios, dar dinamic, linistit, dar zgomotos.

Deci, de ce vorbeste toata lumea despre [a:rpia:r]?

Be sociable

Post a Comment

You don't have permission to register