Asta e o idee care a tot aparut recurent aici. Vorbesc de nostalgii si zone de confort…

Imi dau sema ca-s un pic obositor cand zic constant ca trebuie, totusi, sa acorzi cel putin aceeasi atentie si lucrurilor nou aparute.

Ma distreaza tot parcursul asta psihologic sinuos al unui concept, gen muzical care trece dintr-o chestie fresh si cool, intr-o zona de consum in masa.

Ramones se vinde la H&M… Cred ca asta e bine…

Ideea e ca acceptarea asta universala a unui act artistic cu valoare intrinseca tine si decat de longeviv e actul ala.

Si mai sunt unele concepte care capata alte forme in timp. Forme impuse de context. Dau un exemplu. Acu’ ceva saptamani a facut furori o poza cu Johnny Rotten care purta un tricou cu Trump, cu subtextul adaugat de altcineva “punk is dead”. Am simtit ca-mi scapa ceva. Punk-ul nu e ala care se pisa pe un obicei de consum general? Adica Rotten nu e la fel de punk ca-l doare-n pula ca pe toti ceilalti ii enerveaza Trump?

Deci, ma intorc iarasi la o idee pe care am vehiculat-o aici. Acceptarea este un muschi care trebuie flexat in ambele parti.

Acum vreo 14-15 ani era campania aia cu ,,Salvati Vama Veche”. Ne putem uita acum cu mandrie cum fostii hipioti care defilau pe vremuri la carbasanu’ gol si-au facut carciumi unde vand bere la suprapret si stramba din nas cand oamenii care le trec pragul sunt proaspat trecuti de adolescenta. Pentru ca tineretu’ n-are niciodata bani. Pot intelege asta, daca ai avea stele Michelin si restaurant in Monaco.

Alt aspect care ma distreaza este imprumutul de suprafata al unor trenduri care par cool si tineresti, doar pentru a le monetiza in vreun fel. Fara nicio intelegere a contextului care a generat trendul ala din care faci parte sau nu. E atat de simplu!

,,De ce porti tricou cu Metallica, daca n-asculti Metallica?”

Pentru ca te valideaza!

Pentru ca ai nevoie constanta de confirmare.

Nu pot sa inteleg rebelii retrasi, pensionati si aruncati pe canapele de piele.

Lasati copiii sa faca ce vor! Stiu ei mai bine ce le place.

Actul rebeliunii a fost mereu unul de contra-cultura. Dupa ceva ani, contra-cultura ajunge pe tricourile de la H&M.

Altceva o sa-i ia locul.

Imi place ciclicitatea asta a trendurilor social-culturale.

Oamenii trec, ideile raman.

Forma trece, fondul ramane.

Hai sa respectam un pic mai mult ce zic si fac copiii.

Si cand imprumutam de la ei, macar sa-i creditam.