[GOJIRIUM] Totul despre digei si recomandari

Zi-mi si mie o piesa misto!

Asta e fraza pe care-o aud cel mai des… Imi zvacnesc tamplele si special recomand cele mai mari prostii pe care le stiu. Asa am pus o fata cu niste tate puse imense, cunoscuta in Loft, la Mamaia, sa asculte Slayer – Reign in Blood. Mici victorii ale unui obez care n-avea oricum nicio sansa s-o futa, asa c-a ales sa-i futa creierii. Nu mi-a iesit nici macar aia, dar na…

Imi place cand primesc recomandari de la alti muzicieni sau producatori.

In 2008 sau 2009, cand au venit Modeselektor a doua oara la noi, m-am imprietenit destul de bine cu ei, pornind de la obsesia comuna cu Sonic Youth. Daydream Nation ne-a unit! Iar Gernot, cel care e pe jumatate roman, mi-a aratat Omar Souleyman. Leh Jani parca se numea piesa si mi-am dat seama ca e ceva special acolo… Era o asprime pe care n-o mai auzisem la muzica orientala. Era ceva punk acolo, ceva pe care nu puteam pune mana exact. Repet, se intampla in 2009… La ceva timp dupa, a scos Omar Souleyman remix la Bjork si mi-a cam dat in cap.

Zi-mi si mie o piesa misto!

Bjork – Crystalline (Omar Souleyman remix)

A fost o perioada in care faceam matinal la Pro Fm… Nu a fost cel mai fericit job pe care l-am avut, fie vorba intre noi, dar imi placea sa ma uit pe card la safarsitul lunii. Ma rog… Ideea era ca stateam in AFI, in mall, intr-o semi-depresie la un eveniment la care erau si Zdob si Zdub. Basistul lor e mega simpatic si purta povara cantatului unei muzici care nu-i intra la casa sufletului. De-aia sta si un pic cocosat. El mi-a zis sa ascult Death Grips. De-atunci, a devenit una din trupele mele preferate. Abandonarea totala a oricaror rigori muzicale este principalul statement al acestei trupe. Mii de burghie si fierastraie trec prin tot ce credeai ca ai ascultat pana acum si prin conductul auditiv, in acelasi timp. E greu sa descriu Death Grips daca nu se si aude in fundal.

Zi-mi si mie o piesa misto!

Death Grips – Punk Weight

Am tot scris de Planet H, colegul meu de formative care, fiind tenor, mi-a mai aratat una alta despre opera. Unele s-au prins de mine, dar cele mai multe nu. In schimb, eram intr-o seara tare friguroasa si nu stiu cum se face de m-a intrebat daca stiu de Igorrr. Nu stiam, asa ca am cautat instantaneu. E un muzician francez care sare de la breakcore la grindcore, la black metal, la idm si la experimental cu o lejeritate vecina cu parodia. Sunt atat de multe componente din universuri muzicale atat de profund opuse care-s puse impreuna, incat cateodata cred ca o face special pentru efect comic. Initial, pare o retardare infantila, dar dupa cateva piese, cand ii intelegi gramatica stilistica, ori te enerveaza teribil, ori ti se pare una din cele mai tari chestii pe care le-ai auzit.

Zi-mi si mie o piesa misto!

Igorrr – Houmous

P.S.: incerc s-o conving pe Anna Lesko sa devina fan Meshsuggah!

 

 

Be sociable

Post a Comment

You don't have permission to register