Istoria recenta ne arata ca Detroit nu s-a facut remarcat doar prin impresionantele sale saloane auto, ci s-a impus drept gazda unuia din cele mai populare stiluri de muzica nascute in regiunea central-vestica a Statelor Unite, raspandit apoi in intreaga lume: Detroit Techno. Pentru Pantha du Prince, producator si compozitor de origine germana, acesta a reprezentat, la fel ca pentru multi alti artisti din industrie, de altfel, un reper.

Pantha du Prince (Hendrik Weber, pe numele sau real) incepe sa fie activ in universul muzicii electronice incepand cu anul 2002, cand trec prin mai multe genuri muzicale, de la electro, house, techno, ajungand la noise, experimental sau shoegazey (vezi ca punct de referinta trupe precum My Bloody Valentine sau Slowdive de care poate ai auzit la un moment dat). Usurinta si simplitatea cu care abordeaza o paleta larga de genuri ii ofera unicitate, ceea ce ma determina sa cred ca de fapt complexitatea este trasatura distinctiva care ii marcheaza parcursul profesional si nu numai.

Background-ul sau este mai mult decat graitor si asta pentru ca de la varsta de 13 ani a inceput sa cante la chitara, descoperind ulterior muzica electronica, in care s-a facut remarcat sub diferite alias-uri pe care le-a adoptat: Panthel, Glühen 4 si in cele din urma, Pantha Du Prince.

Se pare ca autodisciplina dobandita in adolescenta artistului s-a intrepatruns cu o curiozitate tot mai pregnanta de a cunoaste si de a da curs unui numar cat mai variat de sunete, pe care sa le integreze ulterior in productiile sale.

Ce a iesit mai precis? Ei bine, va las mai jos sa descoperiti.

The Bliss, albumul lansat in 2007 este unul din cele mai cunoscute albume ale artistului, prin care si-a castigat odata cu acesta un rol binemeritat in peisajul muzical. Totusi, provocarile au continuat sa apara pentru Hendrik Weber de-a lungul anilor. 2013 este anul in care producatorul duce muzica electronica la un cu totul alt nivel, prin intermediul unui proiect mai mult decat ambitios si aproape nemaiintalnit, realizat in colaborare cu grupul de percutionisti the Bell Laboratory, un show live ce are la baza percutii si un instrument de care se prea poate sa nu fi auzit: Bell Carillon. Adica o chestie foarte grea de aproximativ trei tone, alcatuita din 50 de clopote din bronz, distribuite in serie, in asa maniera incat sa poata sa produca o piesa.

Who’s a #badass now?