Stiu, in momentul asta preferi sa iti bei suculetul la terasa sau sa iesi din oras undeva la munte, la mare, la vreun festival,dar, permite-mi cateva randuri, s-ar putea sa iti dau de gandit.
Chiar daca sezonul de teatru abia s-a incheiat (mici exceptii prin independent) si vara abia a inceput, as vrea sa va pregatesc cumva mindsetul pentru toamna.

Incercati sa faceti un exercitiu si sa intrati putin si in teatrul neconventional. Sa va propuneti din toamna sa experimentati putin mai mult in ceea ce priveste mersul la un spectacol de teatru.
In ultima vreme, sunt cativa oameni si la noi in tara, pe care am sa ii mentionez un pic mai tarziu, dar care s-au aventurat in a folosi tehnologia ceva mai mult in spectacole de teatru, dans, opera, usor-usor recunoscandu-se posibilitatea acesteia de a fi o parte importanta, poate chiar indispensabila a produsului artistic.

Poate unii dintre voi va intrebati daca folosirea noilor tehnologii in teatru nu cumva acopera actorul partial sau il anuleaza in totalitate si il incurca in a-si mai face meseria. Nu cred ca trebuie sa privim lucrurile asa. Incercati sa vedeti opusul si sa realizati ca luminile, sunetul, proiectia precum si alte tehnologii (vezi de exemplu ”Ilegitim” la Teatrul Maghiar din Cluj unde se foloseste VR) devin lucruri absolut necesare pentru un spectacol in secolul 21.
Aceste impresii negative se intampla si din lipsa unui background solid in sensul acesta al publicului din Romania. E ceva prea nou pe piata ca sa catalogam intr-un fel sau altul folosirea acestui “domeniu” (we are not that far yet) in teatru si de fapt, aceasta libertate de exprimare si experimentare artistica poate fi lucrul cel mai frumos.
Sa aveti in vedere ca new media poate veni in ajutorul spectacolului si al actorului, ca se poate crea o colaborare extraordinara intre omul-artist si tehnologie si ca cele 2 se pot completa, si nu incurca asa cum unii considera la primul impuls doar pentru ca nu stiu cum sa reactioneze la aceasta evolutie a spectacolului care, recunosc, pentru multi spectatori de teatru (vezi 40+) poate parea brusca.
Sigur, impactul asupra publicului depinde foarte mult si de relatia regizor – artist new media – scenograf – actor si cum aceasta este sugerata pe scena de produsul final.

Cum spuneam mai devreme, va sugerez cateva nume (ordine total aleatorie) care incearca sa depaseasca granitele teatrului cu ajutorul new media si care chiar sper ca va vor convinge ca e minunat ca mergem cu artele spectacolului si in directia asta: Bobi Pricop, Vladimir Anton, Carmen Lidia Vidu, Radu Afrim, Eranio Petruska, Andrei Cozlac, Adrian Damian, Vlad Massaci iar lista, treptat, se tot extinde. Mai ca sper ca am omis oameni numai sa stiu ca sunt tot mai multi.

Tu ce artisti exploratori sau spectacole ne recomanzi? Drop us a line!