Gogol Bordello zicea candva ca a scrie despre muzica e ca a dansa pe arhitectura. Nu e o treaba usoara de facut si nu sunt multi care stiu sa o faca cum trebuie. Uneori avem nevoie sa citim despre muzica, asa cum avem nevoie sa citim despre un film sau o carte. Hai sa vedem care sunt cei mai tari jurnalisti care au stiut cel mai bine sa scrie despre muzica.

Lester Bangs

A scris pentru Rolling Stones si Creem, iar la apogeul carierei lui era numit America’s Greatest Rock Critic. A scris despre moartea lui Janis Joplin, a dat de pamant cu rockerii vremurilor lui si a ridicat din anonimat trupe care au devenit legendare. A fost cunoscut pentru curaj, pentru critica aspra si pentru felul neconventional de a face jurnalism. La un concert J. Geils Band s-a urcat pe scena cu pixul in mana si a facut un review al event-ului din fata intregii multimi. Cand scria, nu scria doar despre muzica, ci incorpora si referinte filozofice sau literare, iar astea i-au adus un loc in topul celor mai tari jurnalisti de muzica ever.

Robert Thomas Chritsgau

Eseist si jurnalist, Robert a fost unul dintre primii critici de muzica rock. A lucrat cam peste tot, de la Playboy, la Rolling Stones sau Esquire si este cunoscut pentru asa numitele recezii-capsula din MSN Music, Cue Point sau Noisey – sectiunea de muzica din Vice. Review-urile lui sunt unice, dense, cu idei creative combinate cu povesti personale cu un slang propriu, iar industria il numeste inventatorul criticii de rock, asa cum o stim astazi.

Greil Marcus

Autor, critic cultural, eseist si jurnalist, Greil Marcus a iesit din anonimat cand a inceput sa combine criticile de rock cu viziuni despre societate, cultura si politica. Si el a scris la Rolling Stones si are in continuare un impact major asupra tuturor formatiilor si aritstilor despre care scrie. Greil Marcus este cel care a dus critica muzicala la un nou nivel prin faptul ca a reusit sa ii faca pe cititori sa inteleaga ca muzica e mai mult decat o insiruire de note. E un mesaj care poate face diferenta.

Nick Kent

S-a nascut in Anglia si din timpul liceului si-a dat seama ca ii place sa scrie despre muzica. Articolele lui sunt despre realitatea vietii de artist rock si prezinta partea mai putin sclipitoare din viata lor; partea de auto-distrugere, droguri, anxietate, depresie si self-doubt. A scris pentru New Musical Express si a scos doua carti despre memoriile unor artisti rock care s-au pierdut in viata de rockstar.

Ellen Willis

Primul critic de muzica pop de la The New Yorker. A dus o viata de activista inraita si a devenit una dintre cele mai cunoscute critice de muzica dupa ce a publicat articolul Dylan din Cheetah, in 1967. E considerata prima si cea mai mare critica de muzica pop, o liberala in felul de gandire si felul de a scrie.

Astia sunt cei mai grei si cei care au devenit exemplu pentru generatiile urmatoare. E pacat ca azi poti sa ii numeri pe degete pe cei care scriu despre muzica asa cum ar trebui sa o faca, dar daca esti pasionat si vrei o cariera jurnalistica in sensul asta, ia si citeste-i pe cei de mai sus.